| 1.
|
DAR'A s.f. Greutatea ambalajului, a recipientului, a vehiculului etc. în care se păstrează, se transportă sau se cântăreste o marfă. ◊ Expr. Mai mare daraua decât ocaua sau nu face daraua cât ocaua = prea multă osteneală pentru obţinerea unui lucru neînsemnat. - Din tc. dara.Sursă
: DEX'98
( 9082)
- ionel_bufu |
| |
| 2.
|
D'ARĂ conj. v. dar1.Sursă
: DEX'98
( 9089)
- ionel_bufu |
| |
| 3.
|
D'ÂRĂ, dâre, s.f. 1. Urmă îngustă si continuă lăsată pe pământ, pe nisip, pe zăpadă pe iarbă etc. de un obiect târât sau de o cantitate mică de lichid, de grăunţe etc. vărsate; p. gener. urmă. ◊ Expr. (Fam.) A face dâră prin barbă = a face începutul, a stabili un obicei (rău), a crea un precedent. 2. Dungă, linie; spec. dungă, rază de lumină. - Din sl. dira.Sursă
: DEX'98
( 9219)
- ionel_bufu |
| |
| 4.
|
DAR'A s. tară. (~ua unei mărfi.) Sursă
: Sinonime
(180336)
- siveco |
| |
| 5.
|
DÂRĂ s. 1. urmă, (reg.) sarampoi, (rar fig.) brazdă. (O ~ de sânge.) 2. v. rază. Sursă
: Sinonime
( 182110)
- siveco |
| |
| 6.
|
dar'a s. f., art. dar'aua, g.-d. art. dar'alei; pl. dar'ale Sursă
: DOR
(237620)
- siveco |
| |
| 7.
|
dâră s. f., g.-d. art. dârei; pl. dâre Sursă
: DOR
(237748)
- siveco |
| |
| 8.
|
DÂR//Ă ~e f. 1) Urmă neîntreruptă lăsată de un obiect târât (pe pământ, pe nisip, pe zăpadă), de un lichid ce se scurge etc. 2) Sir de urme lăsate de un om sau de un animal (pe pământ, pe nisip sau pe zăpadă). 3): ~ de lumină rază de lumină proiectată în întuneric de o sursă. /<sl. dira Sursă
: NODEX
(330735)
- siveco |
| |
| 9.
|
DAR'A f. Greutate a recipientului, ambalajului sau a vehiculului în care este cântărită, păstrată sau transportată o marfă. ◊ Mai mare ~ua decât ocaua (sau nu face ocaua cât ~ua) mai mare efortul decât câstigul. [Art. daraua; G.-D. daralei] /<turc. dara Sursă
: NODEX
(330670)
- siveco |
| |
|
|